Obiceiul specific zonei Codrului, Danțu’ la șura, a continuat și în acest an. Sute de persoane au cântat și au dansat în a treia zi de Paști la Soconzel.

La evenimentul organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean  au participat și președintele Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef, viceprimarul municipiului Satu Mare, Marcela Papici și deputatul PSD, Octavian Petric.

Sătenii din Soconzel, cu mic cu mare au participat la această minunată sărbătoare îmbrăcați în zestre populare.

Este un obicei specific zonei Codrului organizat de feciorii și chizeșii locului, dar la care participă toată suflarea satului și de prin împrejurimi. În zilele de duminică, sau în zile mari de sărbătoare tinerii se întâlneau în cea mai frumoasă și cea mai mare șură din sat, se cunoșteau și legau prietenii pe viață.

Jocurile codreneşti se caracterizează în primul rând prin aceea că fata, pe lângă rolul de pereche în dans, îl avea şi pe cel de sprijinitor al feciorului care executa bătăi pe ambele picioare şi chiar salturi peste cap. Varietatea ponturilor bătute pe cizme din cadrul multiplelor forme a dansului, îmbinarea armonioasă a acestora, sunt trăsături bine conturate care se întâlnesc numai în dansurile populare din zona Codrului.

Satul Soconzel, comuna Socond, se numără printre puţinele aşezări ale Zonei Codrului unde se păstrează vii tradiţiile populare, tradiţii care datează de sute de ani ce nu şi-au pierdut din farmec şi originalitate.

“Tizeșii” (organizatorii) “alcăzeau” (angajau) banda de ceatarâși și anunțau în șura cui se va desfășura adunarea. Stăpânul șurii, “gazda mare”, se ocupa de băutură și de mâncare, în schimb tinerii trebuiau să meargă o zi la coasă.

Localnicii și oaspeții acestora, după ieșirea de la biserică, îmbrăcaţi în frumoase costume populare, alături de ,,dănţăuşii din sat” și diferite grupuri folclorice, s-au adunat la şura frumos împodobită cu ţoluri făcute de femeile din sat, cusute manual sau ţesute la război. Din decorul dansului de la şură nu lipsește niciodată carul vechi, cu roţi de lemn, pe care stau ceatarâșii.

Codrenii sunt oameni simpli, mândri și primitori, dar neîntrecuți în “danț”, nu se pomenea danț fără “uspătoi”, adică feciori și fete din localități învecinate. Conform tradiției evenimentul nu a început până nu au apărut “ceatarâșii”, care aveau în componență cele trei instrumente de bază și anume “ceatăra” (vioara), ”braciul” (cu trei corzi și căluș drept) și “gorduna” (contrabasul). Aceasta fiind formula pentru “trioul transilvan”.

Odată adunați, s-a dat drumul la joc, ceatărâși au început cu “Danțu’ mare” care s-a continuat cu “De arăduitu” “Codrenește”, “Românește pă ponturi”, “Scuturat” și “Țigănesc”.

Toate dansurile codrenilor se joacă în perechi. Frumusețea cântecului și al danțului era îmbogățită de “străgături” care erau spuse de feciori sau bărbați, fetele doar iuind.
Cei mai tineri, plini de energie și-au dovedit virtuozitatea executând figura specifică doar codrenilor și anume ”datul peste cap” și “steagul”.